Tehnica hidromasajului

TEHNICA HIDROMASAJULUI

Hidromasajul, formă a hidroterapiei

Hidroterapia este acea ramură a medicinii naturiste care se bazează pe utilizarea externă a apei, în scop terapeutic sau profilactic. Hidromasajul acţionează ca un masaj manual, relaxând muşchii si dilatând vasele de sânge. Este realizat prin jeturile apă-aer laterale.

Aero-masajul este produs de bulele de aer, care stimulează receptorii din piele, reduce tensiunea musculara şi relaxează; un alt efect benefic este regenerarea pielii, reîmprospătând întregul organism.

Masajul natural produs de mişcarea apei si aerului se realizează astăzi cu ajutorul tehnologiei.

Câteva minute pe zi, la o temperatura a apei apropiată de cea a corpului uman, sunt suficiente pentru a oferi o stare de calm şi relaxare.

De ce este hidromasajul important pentru sănătate ?
• îmbunătăţeşte circulaţia sângelui
• relaxează muşchii si ţesuturile subcutanate
• accelerează metabolismul
• creşte imunitatea organismului

Exemple de afecţiuni în care hidromasajul poate aduce beneficii
• deformări ale coloanei vertebrale şi dureri reumatice
• refacerea după folosirea excesivă a muşchilor si tendoanelor
• boli neurologice şi boli cronice ale tractului respirator
• obezitate, constipaţie, celulită

Câteva sfaturi practice

Nu faceţi hidromasaj

• Pe stomacul gol
• Imediat după ce mâncaţi
• Când sunteţi extrem de obosit
• În cazuri de infecţii severe
Persoanele sensibile la frig ar trebui să înceapă baia la o temperatură mai mare şi apoi, gradat, să scadă temperatura apei.

O baie fierbinte ar trebui făcută într-o cameră cu temperatura de 22..24?C, iar o baie rece ar trebui făcută într-o cameră de baie cu temperatura de 25..27?C

Dimineaţa, este bine să faceţi o baie rece la temperatura apei de 30?C, pentru înviorare; după 5-10 minute, somnul va dispărea complet.

Seara, organismul se va relaxa după o baie caldă la 37?C, cu o durată de 20-30 de minute. Baia caldă sau rece trebuie finalizată cu apă caldă.

După hidromasaj, se recomandă o oră de odihnă.

CROMOTERAPIA

Vibraţiile subtile ale culorilor ne influenţează starea de spirit.

Semnificaţiile culorilor sunt cele care ne determină să facem alegeri, preferând o culoare sau alta, în funcţie de starea de spirit sau de context.

Lumina şi culorile pot, de asemenea, să amelioreze sănătatea organismului şi echilibrul psihic.

ROŞU



Roşul este culoarea focului şi a forţei vitale primare, energia dătătoare de viaţă. Prin forţa, puterea şi strălucirea lui, roşul este considerat pretutindeni ca fiind simbolul fundamental al principiului vital. Este o culoare puternică şi caldă, care semnifică pasiune. Este culoarea care influenţează sistemul circulator, pe cel reproducător şi trezirea capacităţilor şi talentelor latente. Roşul stimulează, incită la acţiune, facilitează asocierile de idei şi creativitatea. Forţa vitală a acestei culori aduce mai multă energie şi dinamism.

Efecte fiziologice: creşte presiunea sanguină, măreşte tonusul muscular, activează respiraţia, dă o senzaţie pregnantă de căldură.

Efecte psihologice: culoare caldă, stimulator general, excita, irita, provoacă, incită la acţiune îndeosebi în plan psihomotor, este stimulent intelectual.

PORTOCALIU



Portocaliul este culoarea căldurii, creativităţii şi emoţiilor. Indică bucurie, curaj şi sociabilitate. Este un bun stimulator emotiv şi creează senzatie de apropiere puternică. Mai activ decât galbenul, portocaliul este culoarea eliberării minţii, a deschiderii faţă de nou.

Culoarea portocaliu este o culoare antioboseală prin excelenţă şi ne ajută să asimilăm cu rapiditate ideile noi. Utilizarea acesteia este recomandată tuturor temperamentelor. Portocaliul stimulează sistemul respirator şi facilitează asimilarea calciului.

Efecte fiziologice: accelerează pulsaţiile inimii, favorizează secreţia gastrică şi îmbunătăţeşte digestia.

Efecte psihologice: culoare caldă, dezinhibă, conferă optimism, veselie, senzualitate, provoacă stimularea emotivă, amoroasă, conferă senzaţie de apropiere puternică şi intimitate, măreşte sociabilitatea, conferă o stare de sănătate.

GALBEN



Galbenul este cea mai caldă culoare, de asemenea şi foarte dinamică, sugerînd căldură şi intmitate. În tonuri pale, indică optimism. Galbenul este culoarea activităţii mentale şi a luminii solare. Arată deschidere către a învăţa, înţelepciune şi inteligenţă. Nuanţele pastelate stimulează deseori entuziasmul, forţa ideilor şi dezvoltarea spirituală (în special când este aproape alb).

Efectele fiziologice ale culorii galben: stimulează nervul optic, influenţează funcţionarea normală a sistemului cardio-vascular. Culoarea galben stimulează sistemul nervos central, măreşte capacitatea digestivă, îmbunătăţeşte tonusul, ne face să ne simţim în formă. Cea mai importantă acţiune a sa este aceea de a ameliora digestia.

Efectele psihologice ale culorii galben: Culoarea galben conferă stăpânire de sine, mărind autocontrolul şi amplificând starea de luciditate mentală.

VERDE



Situat între albastru şi galben, verdele rezultă din interferenţele lor cromatice. Verdele este culoarea sensibilităţii şi compasiunii. Este o culoare a bunăstării, forţei şi prieteniei. Generează linişte, relaxare, meditaţie, echilibru, contemplare; facilitează deconectarea nervoasă.

Efectele fiziologice ale culorii verde: scade presiunea sanguină, îmbunătăţeşte circulaţia periferică.

Efectele psihologice ale culorii verde: Verdele calmează, destinde, oferă echilibrul necesar schimbului creativ de idei. Este favorabilă şedinţelor de relaxare şi meditaţie.

ALBASTRU

Albastrul este cea mai rece şi imaterială dintre culori. Profund relaxant şi calmant, albastrul trezeşte înclinaţia către interiorizare. Este culoarea echilibrului şi a liniştii. Creează senzaţia de spaţiu, de distanţe alungite. Culoarea albastru trebuie utilizată cu ponderaţie, pentru că, în exces, dă senzaţia de oboseală şi accentuează stările depresive.

Efectele fiziologice ale culorii albastru: scade presiunea sanguină, scade tonusul muscular, calmează respiraţia şi reduce frecvenţa pulsului. Creşte capacitatea de apărare imunitară şi facilitează regenerarea celulară.

Efectele psihologice ale culorii albastru: predispune la calm şi la stări de reverie, facilitează concentrarea şi stimulează liniştea interioară.

VIOLET



Violetul este culoarea transformărilor, a armoniei dintre minte şi suflet, dintre material şi spiritual. Datorită proporţiilor egale de albastru şi roşu, violetul este o culoare a ponderaţiei, care exprimă echilibrul dintre raţiune şi acţiune. Totodată, exprimă independenţă, intuiţie. Violetul este o culoare rece, care poate avea şi efecte contradictorii: poate determina, simultan, nelinişte dar şi nostalgie. Este o culoare gravă, ce se asociază stărilor de spirit înalte, rafinate.

Efectele fiziologice ale culorii violet: intensifica activitatea cardiovasculara, accelereaza respiratia, intensifica pozitiv rezistenta cardiaca si pulmonara; este extrem de stimulatoare pentru sistemul nervos.

Efectele psihologice ale culorii violet: violetul aduce o tentă raţională care determină eliminarea unor stări negative precum frica, agresivitatea, angoasele. Această culoare a fost de multe ori considerată hrană cerebrală, care predispune la lărgirea orizontului de cunoaştere şi la dorinţa de a experimenta stări sufleteteşti speciale.

ALB

Albul conţine, ca şi negrul, întregul spectru luminos. Este considerat un întăritor, culoarea purificării şi a curăţeniei psihologice. Albul reflectă spiritualitate, şi este considerat simbolul adevărului şi al purităţii. Stimulează creativitatea şi se consideră că stabilizează sistemul de energii, atît cel individual, cît şi cel colectiv. Culoare extrem de strălucitoare, amplifică efectele oricărei culori pe care o însoţeşte. În anumite contexte (umbră, spaţii fără ferestre, fără lumină naturală), albul poate simboliza răceală.

Efectele fiziologice ale culorii alb: previne şi combate bolile infecţioase, endocrine şi nervoase.

Efectele psihologice ale culorii alb: albul "industrial", altul decât albul naturii, trebuie îmbinat cu alte culori, pentru că, în exces, are efect deprimant. În acelaşi timp, albul determină, la nivel psihologic, izolare, scepticism, lipsa pasiunii.